Sfinți părinți
Omul cercetat, încununat, supus, minunat
Sfântul Prooroc David
1040-970
" Ce este omul că-Ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! "
Nimicind faptele trupului, ne apropiem de îngeri
Sfântul Clement Alexandrinul
"”În veacul acesta se însoară și se mărită”; dar după ce am nimicit faptele trupului și am îmbrăcat cu nestricăciune trupul nostru curat, atunci vom ajunge la măsura îngerilor."
Judecățile lui Dumnezeu despre Sfânta Împărtășanie
Sfântul Serafim de Sarov
1759-1833
"Câteodată, în această lume, oamenii iau Sfânta Împărtăşanie; dar, după judecăţile Domnului ei rămân neîmpărtăşiţi. Un altul poate dori să se împărtăşească, dar dorinţa sa rămâne neîmplinită, independent de voinţa sa. Unui astfel de om Sfânta Împărtăşanie îi poate fi dăruită în chip nevăzut, printr-un înger al lui Dumnezeu."
Prin întruparea Dumnezeu S-a făcut de mii de ori mai vizibil în fața îngerilor decât înainte
Sfântul Teofan al Niceei
1300-1380
"Aşa cum înainte oamenii de pe pământ se uitau la cer şi se închinau lui Dumnezeu din pricina faptului că se spune că Acesta locuieşte în cer, căci zice [Psalmistul]: „Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei" [Ps 122, 1], tot aşa mai apoi îngerii din cer se uitau la pământ şi la Fecioara din el şi Îl slãveau şi se închinau lui Dumnezeu, pentru că în Ea Cel Nearătat S-a făcut arătat, Cel Neîmpărtăşit S-a fãcut împărtăşibil, Cel Nevăzut S-a fãcut văzut de infinite ori infinit mai mult decât mai înainte în ceruri (...)
Maica Domnului este dorirea tuturor făpturilor văzute și nevăzute
Sfântul Teofan al Niceei
1300-1380
"Numai Maica Domnului poate să-i facă fericiți cu adevărat pe toți prin împărtășirea din rodul ei, fie ea firea îngerească, fie omenească. Prin urmare, Ea este cu adevărat "pământul făgăduinței", moștenirea îngerilor, care purtând drept rod Pâinea Vieții adevărate, îi va hrăni în veci nesfârșiți pe toți moștenitorii făgăduinței..."
