Sfinți părinți

Starea duhovnicească a mamei influențează pruncul în pântecele ei

Sfântul Paisie Aghioritul
Sfântul Paisie Aghioritul
1924-1994
„Educaţia copilului începe încă din timpul sarcinii. Dacă mama care poartă în pântece se supără şi se mâhneşte, atunci şi fătul se tulbură în ea. Iar dacă mama se roagă şi trăieşte duhovniceşte, copilaşul […] se sfinţeşte”.

Copiii vor căldura din brațele mamei, vor chiar să doarmă lângă ea

Sfântul Paisie Aghioritul
Sfântul Paisie Aghioritul
1924-1994
"Bebeluşii au nevoie de îmbrăţişare, nu este corect ca mamele să îi ţină în pătuţuri şi să le dea o sticluţă din care să mănânce. Copii vor căldura din braţele mamei, vor chiar să şi doarmă lângă ea, tocmai ca să simtă afecţiunea ei, îmbrăţişarea ei, căldura ei"

Toți oamenii suferă, dar câți strigă după ajutor la Dumnezeu?

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Dar ce voi zice de nesimţirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toţi pătimesc, toţi sunt în scârbe, toţi suspină sub jugul cel greu al nevoiei. Dar este cineva să zică, împreună cu David: „Către Domnul, când m-am necăjit am strigat?“ Sau zice cineva, vreodată, lui Dumnezeu, întru supărările lui: „Miluieşte-mă, Doamne, şi mă ascultă?“"

Dumnezeu nu poate răbda să ne vadă în păcate și în suferințe

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Dumnezeu este tatăl de obşte al tuturor. Pe toţi ne iubeşte ca pe nişte adevăraţi fii ai lui şi nu poate răbda milostivirea lui cea iubitoare de oameni să ne aflăm pururea în ticăloşii şi în nevoi, ci numai aşteaptă rugăciunea noastră; ia aminte să auză glasurile noastre; stă pururea cu urechile deşchise, pentru ca să ne asculte, îndată ce vom chema numele lui cel sfânt."

Unii negociază și meșteșugesc Taina Spovedaniei

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Unii se spovedesc de frica vreunor întâmplări, alţii din obicei, alţii de ruşinea omenească, alţii de frica stăpânilor; alţii iară au câte doi duhovnici, unul la ţară şi altul la oraş; la cel de la ţară, ca la un om prost, spune păcatele cele ce socoteşte el că sânt mai mari, iar la cel de la oraş spune păcatele cele ce socoteşte el că sânt mai mici, neguţătorind şi meşteşugind taina spovedaniei."

Să spovedim duhovnicului că am mâncat carnea și sângele fratelui nostru prin lăcomie

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Când mergem să ne spoveduim nu spunem duhovnicului că mâncăm carnea şi munca fratelui nostru, creştinului, şi-i bem sângele şi sudoarea feţei lui cu lăcomiile şi cu nesaţiul ce avem, ci spunem cum c-am mâncat la masa domnească, miercurea şi vinerea, peşte şi în post raci şi untdelemn, şi am băut vin.”

Ce neam înjură ca noi de cele sfinte?

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Ce neam înjură ca noi, de lege, de cruce, de cuminecătură, de morţi, de pomenire, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie şi de toate tainele sfintei Biserici şi ne ocărâm şi ne batjocorim noi înşine legea?! Cine din păgâni face aceasta, sau cine-şi măscăréşte legea ca noi? Oare, nu înjurăm cu acestea toate pre Dumnezeu? Oare, nu ocărâm cu acestea poruncile Lui?"

Pentru orice bine ai face, nu te trufi

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Să nu ne trufim întru inimile noastre, pentru orice ce bine am face, că ne vom pierde plata ostenelii şi în scurt să ne ferim de toate lucrurile cele rele şi necuvioase, care ne vatămă la suflet şi se bucură vrăjmaşul nostru diavolul de ele, ci numai să poftim pururea să facem fapte bune şi plăcute lui Dumnezeu, pentru că rămân fără de moarte şi vom lua plată la ceruri pentru ele."

Înainte de a te ruga Domnului lasă toată răutatea

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Se cuvine întâi să lăsăm răutatea, jafurile, strâmbătăţile, urâciunea, vrajba, zavistia şi atunci să ne rugăm, pentru că atunci vom afla ascultătoare urechile lui Dumnezeu."

Toate cele deșarte ale lumii sunt trecătoare și mincinoase

Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Antim Ivireanul
1650-1716
"Să nu ne lunecăm cu firea spre lucrurile céle deşarte ale lumii, pentru că sunt toate trecătoare şi mincinoase. Să ne ferim de ucideri, de curvii şi de preacurvii, de beţii şi de apucări. Să nu ţinem pizmă unul altuia, nici să ne vindem cu pâra, unul pre altul, cu cruzie de inimă şi cu nemilostivire, pentru ca să ne păgubim şi să ne sărăcim unul pre altul."

Neștiința

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Neştiinţa, sursa cea mai de la început a tuturor relelor."

Izbăvirea de toate relele

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Izbăvirea de toate aceste rele şi calea scurtă spre mântuire este dragostea adevărată, cea din cunoştinţă, a lui Dumnezeu şi izgonirea din suflet a dragostei faţă de trup şi de lumea aceasta."

Răul l-a înstrăinat pe om de cunoașterea lui Dumnezeu

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Răul orbind mintea omenească, dar deschizând larg simţirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoştinţa de Dumnezeu şi l-a umplut de cunoştinţa pătimaşă a lucrurilor ce cad sub simţuri."

Plăcerea nu poate fi niciodată fără durere

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Plăcerea nu poate fi niciodată fără de durere. Căci în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă, prin faptul că domină patima plăcerii."

Răul este o deviere a acțiunii puterilor naturale ale omului

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Răul este abaterea lucrării puterilor (facultăţilor) sădite în fire de la scopul lor şi altceva nimic. Sau iarăşi, răul este mişcarea nesocotită a puterilor naturale spre altceva decât spre scopul lor, în urma unei judecăţi greşite."

Răul nu are existență în sine

Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
580-662
"Răul nici nu era, nici nu va fi ceva ce subzistă prin firea proprie. Căci nu are în nici un fel fiinţă, sau fire, sau ipostas, sau putere, sau lucrare în cele ce sunt."

Pocăința noastră nu e o monedă de schimb pentru primirea Sfintei Împărtășanie

Sfântul Serafim de Sarov
Sfântul Serafim de Sarov
1759-1833
"Chiar dacă am fi umplut oceanul cu lacrimile noastre, nici măcar atunci nu I-am fi putut răsplăti Domnului cum se cuvine pentru ceea ce El ne dăruieşte în mod gratuit, hrănindu-ne cu Prea Cura­tul Său Trup și Prea Cinstitul Sau Sânge, Care spală, curăţă, dă viaţă si ne ridică din moarte.

Să fii indulgent la spovedanie, părinte!

Sfântul Serafim de Sarov
Sfântul Serafim de Sarov
1759-1833
"Aminteşte-ţi, mata... eşti doar un martor părinte, dar Dumnezeu este judecătorul! Şi cat de multe, cât de multe şi de grozave păcate, încât nici măcar nu le poți pronunţa, nu ne-a iertat nouă mărinimosul nostru Domn şi Mântuitor. Cum oare putem noi, oamenii, să ne judecăm semenii! Noi suntem simpli martori, simpli martori, părinte. Să-ţi aminteşti mereu acest lucru: simpli martori, părinte!”

Oricât de păcătos ar fi un om, dacă se apropie de Domnul...

Sfântul Serafim de Sarov
Sfântul Serafim de Sarov
1759-1833
"Harul dăruit nouă prin Împărtăşanie este atât de mare încât oricât de nevrednic și de păcătos ar fi un om, de îndată ce acesta se apropie de Domnul (..) chiar dacă am fi cuprinşi din cap până în picioare de rănile păcatelor vom fi curăţiţi, şi vom deveni din ce în ce mai luminaţi şi vom fi mântuiţi."

Cum să ne pregătim pentru primirea Sfintei Împărtășanii

Sfântul Serafim de Sarov
Sfântul Serafim de Sarov
1759-1833
"Încercând pe cât ne este cu putință să ne concentrăm asupra înţelegerii smerite a totalei noastre păcătoşenii, trebuie să ne apropiem de Sfânta Împartășanie, care dă viată la toţi şi la toate, cu nădejdea şi ferma credinţă în negrăita milostivire a lui Dumnezeu spunând cu frângere de inimă: am păcătuit, o, Doamne, cu sufletul, cu ini­ma, în cuvânt, în gând, şi cu toate simţurile mele”.

Sfinți părinți

Teme abordate
de Sfinți Părinți