Mari oameni de știință

"În ce privește forma religiei în care ne găsim din moși-strămoși, neamul meu este ortodox răsăritean și nu înțeleg să fac nimic care să înjosească o credință (încărcată cu prestigiul unei tradiții) care pe mine nu mă împiedică deloc să evoluez spre oricât de înaltă și liberă perfecțiune."

"Baza empirică a științei obiective nu este ceva 'absolut'; știința nu construiește pe un fundament solid. Aceasta este mai degrabă o mlaștină deasupra căreia se ridică construcția teoriilor ei îndrăznețe. Ea este o construcție, ai cărei piloni se scufundă în mlaștină - dar nu pătrund într-un fundament solid, natural. A renunța să se pătrundă cu pilonii mai adânc, nu se face, ci se speră că pilonii vor rezista la greutatea clădirii, și se decide că rezistența oferită de piloni este suficientă cel puțin pentru un timp."

"Motivul pentru care fizica poate atinge așa o adâncime este că se restrânge la lucruri extrem de simple, abstractizând complexitatea lumii. De îndată ce un atom devine prea complicat, de exemplul heliul, ci predau ștafeta chimiștilor. Când problema devine prea complicată pentru chimiști, ei o predau biologilor. Biologii o predau des sociologilor și ei o pasează istoricilor."

"Nicio teorie științifică nu este vreodată concludent verificată, la oricâte teste ar fi rezistat cu succes. Iar această concluzie concordă cât se poate de bine cu istoria științei; chiar și o construcție intelectuală atât de bine atestată și atât de larg acceptată cum este fizica newtoniană, nu s-a dovedit pe veci imună la revizuire.[...] Știința își poate, desigur, ameliora teorile, transformându-le sau înlocuindu-le prin noi teorii care rezistă la toate testele cărora le-au făcut față cele vechi, și în plus la altele. Ea însă nu poate spune niciodată definitiv: Iată în sfârșit Adevărul despre Natură."

"Este imposibil, veí spune, metoda ștințifică verifică totul prin experiență. Fără a menționa numeroasele dificultăți filosofice inerente acestui punct de vedere, răspund că în practică acest lucru este fals. Câți fizicieni au verificat fiecare etapă, empirică sau logică, din cele care s-au succedat după cercetările lui Galilei și până la dinamica lui Hamilton? Noi verificăm, doar câteva derivate academice, esențialmente superficiale, și acceptăm restul printr-un act de credință."

"Multă lume nu își dă seama că știința implică fundamental asumpții și credințe. Nimic însă nu este absolut dovedit. De exemplu, matematicianul Godel a arătat logic că pentru a dovedi ceva trebuie să existe o mulțime de asumții, dar nu putem dovedi că această mulțime este consistentă. Trebuie să facem cele mai bune presupuneri pe care le avem și să avem credință. [...] Asumăm că legile fizicii sunt constante și avem credință în acest fapt, dar nu s-ar putea ele schimba brusc? Și dacă nu, de ce nu?"