"A-ți iubi sotia inseamnă a pune pemperșii la copil, a spăla vasele, wc-urile, inclusiv dacă ești popă, că nu îți cade nicio mână. Popa-i popă de la ușă încolo. În casă e părintele copiilor săi și soțul soției sale, deci trebuie să știe măcar să spele vasele din când în când."

"Fericirea este posibilă, dar cu condiția ca soția să fi dobândit o bogăție duhovnicească, iubindu-L pe Hristos și păzind poruncile Sale. Atunci, cei doi se vor iubi cu adevărat și vor fi fericiți. Altfel, vor fi duhovnicește săraci, nu se vor putea iubi și vor avea probleme drăcești, care îi vor face nefericiți."

"În dragoste este nevoie de o delicateţe deosebită.[...] Iată un sfat: nu îţi afişa proasta dispoziţie şi sentimentele ofensate, nu vorbi cu mânie, nu te purta urât. Nicio femeie din lume nu va suferi atât de mult ca propria ta soţie din pricina cuvintelor tăioase ori necugetate care ţi-au scăpat de pe buze. Dintre toate lucrurile din lume, cel mai de temut să îţi fie tocmai s-o amărăşti. Dragostea nu-ţi dă dreptul să te porţi grosolan cu cel pe care-l iubeşti. Cu cât sunt mai strânse relaţiile dintre voi, cu atât mai rău doare inima de la orice privire, ton, gest sau vorbă care arată iritare ori sunt pur şi simplu necugetate."

„Îţi dau binecuvântare să te cerţi cu toată lumea, dar cu soţia ta niciodată!”

"Orice soţie credincioasă se pătrunde de interesele soţului. Când acestuia îi e greu, ea se străduie să-l îmbărbăteze prin înţelegerea sa, prin manifestările iubirii sale. Susţine cu interes toate planurile lui. Nu îi este povară. Soția credincioasă este puterea din inima lui, care-l ajută să devină tot mai bun."