Dragostea soților se hrănește din darul lui Dumnezeu prin taina nunții
"După cum ciorchinele, dacă îl tai din viţă, se strică, putrezeşte şi nu se mai coace, tot astfel şi dragostea, dacă o desparţi de taina nunţii, prin care se hrăneşte din darul lui Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu se va strica, se va denatura într-un fel sau altul."
Femeia are nevoie de tandrețea și dragostea soțului
"Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii. Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi umplut nici măcar de dragostea propriilor copii!"
Avortul are consecințe asupra ambilor părinți
"Întreruperea unei sarcini, (...) este crimă, un păcat strigător la cer, care cade, adăugându-se şi consecinţele, asupra ambilor părinţi. Folosirea anticoncepţionalelor sau a oricăror forme de împiedicare a actului fecundaţiei (ferirea şi folosirea prezervativelor sunt onanie) sunt forme de păcat prin împotrivirea încă din intenţie la darul vieţii, prevăzut de Dumnezeu din momentul când bărbatul şi femeia au devenit un trup prin Taina Cununiei, prin care Dumnezeu a vrut să-i facă co-părtaşi cu El la realizarea în Slavă a Trupului Mistic al lui Hristos."
Mărturisitori din temnițele comuniste |
Virgil Maxim
Tag-uri:
Importanța comunicării în familie
"Dacă Dumnezeu nu doreşte unirea a doi tineri, căsătoria nu are loc: ori moare vreunul dintre logodnici, ori se despart, ori rămân necăsătoriţi şi astfel nu se mai ajunge la taina căsătoriei. Dacă se ajunge însă la căsătorie înseamnă că aceasta este acceptată de Dumnezeu: fie că unirea este bine-plăcută Lui, fie că este doar acceptată. De aceea, conştienţi de aceasta, soţii trebuie să se tolereze, să fie îngăduitori unul cu celălalt. Iar seara trebuie să discute despre întâmplările din timpul zilei, dând fiecare explicaţii pentru a nu exista neînţelegeri."
Nunta trebuie să fie întru Domnul
"Iar cei ce voiesc să se însoare și să se mărite sunt datori să întemeieze căsătoria cu știința episcopului (preotului), pentru ca nunta să fie întru Domnul, iar nu după poftă. Totul trebuie să fie spre slava lui Dumnezeu."
A stăpâni femeia peste bărbat este o ocară adusă lui Dumnezeu
"Scriptura spune că „bărbatul este capul femeii” (Efeseni 5:23). Adică Dumnezeu a rânduit ca bărbatul să stăpânească peste femeie. Iar a stăpâni femeia peste bărbat este o ocară adusă lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu a plăsmuit mai întâi pe Adam, iar el a spus despre femia sa: „Iată, aceasta-i os din oasele mele și carne din carnea mea” (Facerea 2:23). "
Cinstește-ți soția
"Nu vorbi cu soția ta nechibzuit, ci cu bunătate, cu cinstire, cu dragoste. Cinsteşte-o, şi nu va avea nevoie de cinstirea altora. Nu va avea nevoie de slavă de la alţii, dacă se va bucura de cinstire din partea ta. Învaţ-o frica de Dumnezeu, şi totul va curge ca din izvor, şi casa voastră va fi plină de bunătăţi"
Animalele își iubesc puii mai mult decât mamele creștine
"Du-te să întâlnești în pădure o scroafă cu purcei. Eu eram în pădure și am întâlnit o scroafă cu purcei într-un munte. Eram singur. Când am dat față în față cu ea, să ferească Dumnezeu, m-am întors, că am avut un brad și m-am agățat de dânsul. S-o repezit ca fulgerul la mine. Când ai pus mâna pe un purcel te-a făcut praf. Și vânătorii se tem de ei. Așa își apără scroafa sălbatică purceii. Numai mamele creștine își ucid copiii!"
Familia fără copii și smochinul fără roade
"Mântuitorul aseamănă pe cei ce se căsătoresc numai pentru păcat, sau de ochii lumii, sau pentru avere, cu smochinul blestemat care nu voia să aducă nicio o roadă pe pământ. Pentru că nașterea de copii nu este numai o datorie socială, firească, ci este mai întâi o poruncă dumnezeiască, care contribuie foarte mult la mântuirea părinților. Soții care nu vor să nască copii, care îi avortează sau practică păcatul pazei, sunt pedepsiți de Dumnezeu cu boli de tot felul, cu necazuri în viață, cu grea mustrare de conștiință, iar dincolo cu osândă veșnică."
Înfrânarea e calea către Dumnezeu
"Trebuie să urmăm înfrânarea. „Urmaţi pacea”, zice, „şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12, 14). Deci, ca să fim învredniciţi să Îl vedem, fie că suntem în feciorie, fie la prima nuntă, fie la a doua, înfrânarea să o urmăm, ca să avem parte de împărăţia cerurilor cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru lisus Hristos, cu Care Tatălui şi Duhului Sfânt slavă, se cuvine putere şi cinste acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin."