Biografie

Sfântul Ierarh Luca al Crimeei
doctor fără de arginți
Sfântul Ierarh Luca s-a născut în familia lui Felix Voino-Iaseneţki, în Kesţ, Crimeea răsăriteană, pe 27 aprilie 1877 şi a primit numele de botez  Valentin. Credinţa sa a fost înrâurită de apropierea Lavrei Peşterilor (familia se mutase în Kiev), precum şi de o Sfântă Scriptură, primită cu prilejul absolvirii liceului. Pe Valentin l-au pasionat de mic pictura şi literatura. După absolvirea Şcolii de Arte din Kiev, se gândea chiar să urmeze cursurile Academiei de Arte din Sankt Petersburg,  insă o criză religioasă, declanşată de frecventarea Lavrei Pecerska, l-a făcut să-şi reconsidere opţiunea.,  astfel s-a  decis pentru medicină. Alegerea medicine a venit  din  “dorinţa de a se pune cu totul în slujba aproapelui.” O data ce a ajuns medic el nu a uitat de Dumnezeu si pentru ca, credita lui era atatat de mare,  chiar si in plina teroare bolsevica, el refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii.
Era un om dedicat  meseriei sale si semenilor sai pe care ii iubea si isi desfasura activitatea medicala pentru ei, “apropele lui”
 In anul 1904, in cadrul razboiului ruso-japonez, sfantul va sluji pe post de medic chirurg, in slujba Crucii Rosii, adica fara salariu. Vreme de aproape un an, sfantul va indeplini misiunea de chirurg prin mai multe spitale de tara, lipsite de fonduri si intr-o stare de saracie avansata.
 
Iubea foarte mult medicina dar era si  un tana pasionat  si de literatura, ştiinţele umaniste, teologie, filosofie şi istorie .
A fost casatorit cu o sora medicala cu care a avut 4 copii.  Soţia lui Valentin s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a murit prematur. Deşi Valentin şi-a plâns mult soţia, a izbutit totuşi să vadă mâna Domnului ce-l călăuzea chiar şi-n aceste clipe grele – Dumnezeu i-a trimis o infirmieră care să-l ajute cu creşterea copiilor, şi l-a indemnat la preoţie
Avut inclinatie catre teologie si chemare catre Dumnezeu inca din adolescenta. In anul 1921, episcopal locului l-a chemat la el si i-a zis : "Doctore, trebuie sa deveniti preot!" Dupa ce a fost hirotonosit a primit numele de Luca. In anul 1923, parintele Luca ajunge episcop al regiuni Taskent. Dupa hirotonia intru arhiereu, bolsevicii il vor arestea imediat. Acum incepe patimirea, un un lung sir de ani de pribegie si suferinte in inchisorile sovietice.
Fiind un chirurg foarte bun, episcopul Luca primeste acceptul de a opera in spitalele de prin inchisorile prin care este purtat. Fiecare operatie incepea si se termina cu rugaciune catre Maica Domnului, iar curatarea trupului cu iod, pentru dezinfectare, el  facea sfantul in semnul crucii pentru spre ajutor.
Bolsevicii hotarasc sa-l trimita pe episcop la Cercul Polar de Nord, urmand ca apoi sa fie trimis in regiunea Arhangelsk pentru inca vreo trei ani. Dupa aceasta, sfantul va mai primi inca si un al treilea exil, in indepartata Siberie.
Cunoasterea si ideile sale religiose au ramas inseminate in cartile pe care le-a publicat . Aflat în închisoare, Arhiepiscopul Luca definitivează prima variantă a lucrării de chirurgie septică. Pagina de titlu o semnează „Episcop Luca”.
Numit adesea drept doctor "fara-de-arginti",el spunea : "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul."

In anul 1934 apare a prima  ediţie din lucrarea   Eseuri despre chirurgia septică, într-un tiraj de 60.000 de exemplare. Lucrarea s-a dovedit providenţială pentru medicii care urmau să opereze răniţii celui de-al Doilea Război Mondial.
Ultimii ani din viaţa Episcopului Luca au fost marcaţi de pierderea totală a vederii, pe care însă a primit-o fără cârtire: „Îmi îndur orbirea cu seninătate şi cu deplină încredinţare în voia lui Dumnezeu”. Ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani, îşi dictează memoriile, în care schiţează traseul sinuos al unei biografii titanice. Sunt pagini de limpezime şi profunzime ale unui spirit plin de compasiune, înţelegere şi detaşare faţă de întâmplările crunte ale destinului ce i-a fost hărăzit.
A fost recunoscut ca sfant in perioada în 1995-1996, când Biserica Ortodoxă Ucraineană, respectiv Patriarhia Rusă, au fixat prăznuirea Sfântului Arhiepiscop Luca la data de 11 iunie. Pe 20 martie 1996 i-au fost strămutate moaştele în catedrala Sfintei Treimi din Simferopol, actul propriu-zis al canonizării fiind datat 25 mai 1996. Când i-au fost aflate moaştele, preoţii slujitori au descoperit inima episcopului intactă, acest lucru confirmând parcă imensa ei putere de iubire. Cu adevărat, o asemenea inimă nu putea putrezi niciodată…
sursa: https://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/2011/03/09/un-sfant-de-geniu-arhiepiscopul-luca-al-crimeei-1877-1961/
 

Sfântul Ierarh Luca al Crimeei

1877 - 1961
  • Kesţ
  • Sfânt, Profesor, Preot, Mărturisitor din temnițele comuniste, Ierarh, Doctor
  • 11 Iunie
  • Catedrala Sfanta Treime, in localitatea Simferopol, Rusia
  • rus
  • ortodox