"Demnitatea umană a credinciosului e manifestată prin umilinţă, înălţarea - prin căderea în genunchi; mândria - prin lipsa de orgolii; cunoaşterea - prin faptul că nu raportează toate lucrurile la sine, ci la Dumnezeu; perfecţiunea - prin armonia dintre gând, vorbă şi faptă."

"Adevărul şi iubirea conduc universul: Adevărul e Tatăl, Iubirea e Iisus."

"Numai Dumnezeu ştie ce gândim; Diavolul - ghiceşte."

"În viaţă, dacă eşti umilit nemeritat, Dumnezeu îţi trimite aproape întotdeauna o aripă, ca să te ajute să te ridici."

"Despre faptul că Biblia conţine toate timpurile: e ca şi cum Cel de Sus a scris-o de la capătul celălalt al timpului - dinspre viitor (timpul netrăit încă de omenire) către trecutul primordial, care abia urmează să se întâmple. Scopul Cărţii Sale nefiind acela de a anticipa, ci de a preveni."

"Dacă a crede înseamnă a putea să muţi munţii din loc, o astfel de credinţă este aproape imposibilă unui om muritor. El mai degrabă vrea să creadă decât crede, omul se află mai curând în preajma credinţei decât în miezul ei; Dumnezeu cu care ar trebui să se confunde credinciosul în credinţa sa îi este inaccesibil acestuia din urmă, doar Iisus îi deschide portiţa către cele veşnice prin calitatea sa de om şi de Dumnezeu."