Suflete al meu, pune început bun pocăinței!
"De unde voi începe a plânge faptele vieții mele celei ticăloase ? Ce începere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri de acum? Ci ca un milostiv, dă-mi iertarea greșalelor. Vino, ticãloase suflete, împreuna cu trupul tău de te mãrturisește la Ziditorul tuturor. Și îndepãrteazã-te de acum de nebunia cea mai dinainte și adu lui Dumnezeu lacrimi de pocăință."
Numarul: 667 |
Sfântul Andrei Criteanul
Citate asemănătoare
- Lăcomia pântecelui, smerenia și mândria
- Dumnezeu poate câte vrea
- Lauda creștinilor este fapta de iubire
- Începutul îndumnezeirii
- Starea duhovnicească a mamei influențează pruncul în pântecele ei
- Pocăința noastră nu e o monedă de schimb pentru primirea Sfintei Împărtășanie
- Marele inginer al Universului
- Calea nevoitorului ortodox
- Vorbirea de Dumnezeu
- Împărtășiți-vă des cu Trupul și Sângele Domnului!
