Întunecatu-mi-am frumusețea sufletului cu plăcerile poftelor
"Lacrimile desfrânatei, Îndurate, și eu le vărs înaintea Ta; milostivește-Te spre mine, Mântuitorule, cu îndurarea Ta. Întunecatu-mi-am frumusețea sufletului cu plăcerile poftelor, și cu totul, toată mintea țărână mi-am fãcut. Ruptu-mi-am acum veșmântul cel dintâi, pe care mi l-ai țesut mie, Ziditorule, dintru început; și pentru aceasta zac acum gol. Imbrãcatu-m-am acum în hainã ruptã, pe care mi-a țesut-o mie șarpele cu sfãtuirea, și mã rusinez."
Numarul: 670 |
Sfântul Andrei Criteanul
Tag-uri:
Citate asemănătoare
- Dumnezeu este pe pământ
- Nunta trebuie să fie întru Domnul
- Calea iubirii
- Gingașia, bunătatea, cumințenia îi fac iubitori pe soți
- Conștiința încărcată
- Promisiunea plăcerii este esența patimilor
- Muntele pe care îl mutăm cu credința este propria noastră mândrie
- Definiția matematică a prezenței lui Dumnezeu
- Fii cu luare aminte la laude și defăimări
- Niciodată să nu judecați!